Recunoasteti ca v-am facut atenti? Macar putin. Dupa cum stiti, am o mica obsesie despre similitudinile dintre managementul talentelor si a echipelor in sport si a echipelor de proiect. Ducu Hincu a scris in Kamikaze de curand despre cheia succesului in cazul lui Lampard, un tip ce are o gena de fotbalist in familie (taica-sau, un var si un unchi au fost mari fotbalisti), dar care s-a antrenat mult pentru a deveni ceea ce este azi. A fost odata locul doi in clasamentul Balonului de Aur (Hagi a fost odata pe 4), dar nu este un talent iesit din comun. A aparut pe firmament inainte ca o echipa obscura din Rusia sa arunce 20 milioane de dolari pe an pentru Samuel Eto’o. In fine, Lampard, alaturi de Scholes, Giggs, sunt niste tipi care sunt in masura sa faca performanta la varste inaintate (peste 34 de ani), dar si sa influenteze pozitiv echipele din care fac parte. Care o fi secretul lor? Hincu spune – si eu il sustin – ca cei de mai sus s-au format intr-o perioada in care salariile din fotbal nu cresteau pana la a primi intr-un an, ca jucator mediu in campionatul englez, suma pe care parintii tai ar fi primit-o intr-o viata de munca (circa 40 de ani).
Nu sunt putine cazurile de fotbalisti care au fost ametiti de succesul initial si nu au fost capabili sa isi gestioneze coerent cariera. Nici macar nu au mai continuat performantele care i-au adus in atentie atunci cand isi terminau junioratul. Sa mai dau un exemplu. Ati auzit de Mitea ?(tipul ala care la 19 ani era titular la Ajax, iar acum, la 27 de ani, e titular in parc si nu mai prinde nici un contract). Cert este ca in fotbal, salariile au explodat in ultimii 10-15 ani, ajungandu-se la situatii in care unii “prieteni ai fotbalistilor” sa castige sume uluitoare pentru a aparea in acest mare circ care se numeste fotbal.

Daca ma intorc in lumea noastra, a muritorilor de rand, putem intui situatii similare, unde, pe baza cresterii economice din anii 2000 au fost acordate cresteri salariale sau de venituri mult peste diferenta de crestere a productivitatii. Asta a fost un lucru bun, companiile isi marcau rezultate financiare deosebite, oamenii incasau sume frumoase si le directionau spre consum. Toate bune si frumoase, daca erai functionar in banca ori daca lucrai in vanzari. Nu mai vorbesc despre cei care lucreaza in IT. Nimic nu putea opri visul frumos de a ajunge sa traiesti ca in Occident.
Totusi, nemiloasa criza si-a bagat codita si economia nu mai duduie. Cei care asteptau cresteri de venituri anuale care sa fie formate din procente marcate cu cel putin 2 cifre au avut de infruntat plafonari de salariu, feedback constructiv, au fost nevoiti sa se confrunte cu oglinda si sa vada ce e de imbunatatit. Tipi altfel talentati au luat contact pentru prima data cu diagnosticul lor. Ce au de facut pentru a se imbunatati, unde au beneficiat de rezultate pentru care nu au facut nimic in mod special, cum sa avansezi in cariera in situatii in care nu mai ai in spate un vant de 70km/h…

In aceste situatii in care rezultatele nu au mai fost aduse de simpla prezenta in piata, firmele care au avansat ori nu au pierdut cota de piata sau profit au fost cele care au folosit talentele pe care le achizitionasera deja ori le-au achizitionat in perioada de criza. Motivarea celor prezenti si a celor proaspat achizionati cade in sarcina managerilor din functie, ca un dintre cele cateva directii de responsabilitate.
In opinia mea, managerii, de multe ori in colaborare cu departamentul de resurse umane, trebuie sa-i ajute pe cei talentati sa isi gestioneze succesul, pentru a depasi pragul pe care il ating prin folosirea resurselor native. Ca orice antrenor, trebuie sa ia in considerare dezvoltarea zonelor sensibile, folosirea pe posturi pe care da randament maxim, dar nu trebuie uitat ca fiecare angajat, chiar in cea mai prolifica perioada a vietii, trebuie ajutat sa raspunda la cateva intrebari:

  • Cum ma descurc cu succesul?
  • Cum ma raportez la cresterea veniturilor? O plafonare temporara ma tine motivat?
  • Cat de utila este o schimbare de job (intern sau extern)?
  • Ce poate sa faca angajatorul pentru mine si ce pot sa fac eu pentru companie?
Nu e foarte confortabil sa poti raspunde la asemenea intrebari, dar sunt importante pentru o motivare sanatoasa a celor talentati, cei care sunt de obicei cheia de bolta in succesul unei afaceri.

Daca ma intorc la titlu, imi aduc aminte de cateva cazuri de baieti talentati, cu un start frumos, care au fost marcati de obezitate profesionala. Au luat volum, dar nu e sustinut de muschi profesionali si nu au o cariera sanatoasa. Ori, la fel cum taica-meu fumeaza 2 pachete de tigari pe zi, au obiceiuri nesanatoase pentru cariera lor.

Si, fiindca obisnuiesc sa fac si cate o recomandare la sfarsitul articolelor, va recomand sa participati la workshopurile de la iasi.businessdays.roWorkshop 02 – Leadership si motivarea echipei si 
Managementul conflictelor. Pe 3 si 4 octombrie, la Iasi.
Cartea te face neprost!
Tags
No Tag

No responses yet

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.