Nu are prea mare sens titlu, dar nici eu nu am priceput cum e cu organizarea ardeleneasca pe aeroportul Internationaaaaal din Sibiu. Cum am ajuns la concluzia asta?
Simplu, m-am trezit la 4 si ceva sa prind cursa de 6 spre Iasi. Cu ochii carpiti de somn iau un taxi spre aeroport, sa ajung cu vreo ora inainte de zbor. Cum citesti in toate pliantele. Am ajuns la 5 si 5 si tocmai incepuse un nene sa proceseze check-in-ul. Vreo 8 persoane inaintea mea. Nicio problema, in 6-7 minute trecem. Da’ de unde. Trecem in 20 de minute. Ma gandesc ca e vreo problema cu pasagerii de dinaintea mea. Nu era nici una, doar ca aluia de la ghiseu ii umblau mainile ca ochiul mortului. In fine, o fi dimineata si la el.
Ajungem la controlul bagajelor. Ca de obicei, pun cureaua, ceasul, telefonul si dau sa trec.
– STOP! Va rog sa va intoarceti si sa va descaltati!
– Aveti chestii din alea de pus in picioare? intreb eu.
– Da. Sunt acolo... si imi arata spre un automat.
Ma indrept rapid, dar pana sa pun mana pe el imi zice suav.
– Cinci lei mii papucasul… ma loveste suav tanti de la politia de frontiera.
Am pogorat cinci sfinti din pod si trec mai departe. Sa imi iau o cafea. Ma uit in jur si gasesc un automat. Automat, dar nu oricum. Doar sa ia banii. Ca nu da rest si preia doar bancnote. Bag o bacnota de 5 lei si dau sa cer un esspresso. Nu mai sunt pahare. Iar alte bauturi, doar Mountain Dew.
Prin urmare, servesc un Twix, fara apa si apuc inainte de imbarcare sa lovesc direct pe blog.