Gabi Manole

E foarte in trend să mergi pe bicicletă. Surprinzător, sunt două direcții care afectează frumoasa noastră țară.

Au explodat fondurile (europene sau de la bugetul de stat) destinate pistelor de biciclisti.

Nenumărați kilometri de piste de bicicletă au fost realizați, în toate orașele țării, deci și în Iași. De la realizarea practică la utilizarea în fapt, e o cale lungă. Nu știu dacă ați încercat vreodată să mergeți pe bicicletă prin Tudor, dinspre Bucșinescu. Mai că aș vrea să îl condamne pe Nichita să meargă pe bicicletă pe traseul respectiv, dacă se dovedește vinovat pentru orice faptă e acum cercetat. Ori să încercați să ajungeți, din orice cartier, către pista de biciclete din Copou, care pare a fi singura utilizabilă pe o distanță rezonabilă. Luați frumos bicicleta și încercați să veniți din Nicolina spre Podul Roș. Cel puțin provocator… Ori din Tătărași spre Ștefan cel Mare, unde vrei să încerci o plimbare prin care să îți bagi mințile în cap. Că la altceva nu mă pot gândi după o tură pe pietonal, pe pietrele frumos așezate. Dacă locuiți în Păcurari, există o frumoasă pista pentru bicicliști, care serpuiește odată cu bulevardul până la intrarea în zona Petru Poni. De acolo sunteți pe cont propriu ori vă trebuie puțină îndemânare, pentru a ajunge într-o altă parte de oraș. De Alexandru sau Dacia nu îmi dau cu părerea, doar am auzit că sunt pe acolo balauri cu șapte capete și piste de biciclete care se termină în stâlpi sau chioșcuri de ziare.

Ați reținut, da? Pista există fizic, banii s-au păpat, directorii tehnici din primărie merg cu mașina, iar Nichita, înainte de a îl lovi amorul drept în arestul la domiciliu, a ieșit într-o zi la plimbare, pe bulevard, el pe bicicletă, iar televiziunile în urmă. La urma urmelor, mersul pe bicicletă e sănătos.

Au explodat reportajele la televizor cu bicicliști si cât de sănătos este să mergi pe bicicleta. Corect. Au apărut organizații mai mici sau mai mari care pun pe picioare marșuri ale bicicliștilor prin oraș, doar doar or lua seama șoferii că sunt și unii pe două roți care s-ar deplasa prin oraș, dacă ar fi posibil. Sunt nebuni frumoși, cum sunt cei de la ProBike Addiction, care propun proiecte îndrăznețe pentru comunitate. Ba, mai mult, își pun resursele la bătaie pentru a marca trasee în jurul orașului unde putem bicicli liniștiți. Ultimul lor proiect (pentru care au adunat finanțare prin Cercul de donatori) își propune să învețe tinerii noțiuni de mecanică și siguranță rutieră.

Ceea ce este foarte frumos, confirmat de ceea ce vezi duminica după-amiază. Tați și mame, cu copii de 6-10 ani, îmbrăcați puțin caraghios, cu pantaloni mulați și cască de protecție, plini de grijă și dragoste pentru aparținători, ies în cartiere și învață să meargă pe biciclete. Ori, dacă au noroc și stau în zone prietenoase cu bicicliștii, se dau pe acolo și petrec ore bune împreună.

În ultimă instanță, urban pe două roți, dacă nu ești cumva cu capul, înseamnă să ieși în weekend în afara orașului și să faci ture pe drumuri mai prăfuite, dar mai simpatice decât betoanele încălzite. Pentru moment, ca ciclist entuziast începător nivelul 1, am descoperit că traseul de la Uricani e excepțional pentru familii la același nivel. Mai puteți explora drumurile din pădurile de pe Bucium, mai ales spre cabana de vânătoare de la Dobrovăț ori să folosiți traseul dinspre Breazu, pentru viteză și praf mai puțin. Pentru avansați, puteți testa terenul din pădurea Dragomirna (lângă Suceava), zona dimprejurul Humorului ori o ascensiune pe Rarău, mai ceva ca-n Turul Franței. Voi ce alte opțiuni mai știți?