Gabi Manole

(Episodul 1 - Infografice)

Cum stă industria globală și ce legătură are cu România

Numărul de programatori:18.5 milioane (conform unui studiu IDC)

Conform TechRepublic, care ii citează pe cei de la IDC, sunt înregistrați circa 11 milioane de professionals, iar restul de 7.5 milioane sunt în categoria hobbist. Nu sunt de neglijat, pentru că sunt incluși aici cei care pot aduce următoarea idee genială, cei care rezolvă anumite probleme interdisciplinare. În afară de cei 11 milioane de software developers, mai gasim circa 18 milioane de oameni care lucrează in IT&C. Se fac în total 29 de milioane de persoane ocupate în această industrie.

Să îi luăm pe rând. Unde sunt cei mai mulți? În Statele Unite. Cumva e de așteptat, 19,2% dintre profesoniștii se află în SUA, urmate de India, cu 10.4% și China cu 9.2%.

Un studiu EvansData citat de Computer World arată că până în 2017 se așteaptă creșterea numărului de programatori până la 26.4 milioane. 45% creștere!!! Conform studiului, India va susține o foarte mare parte din această creștere, alături, bineînțeles, de SUA. Totuși, rata de creștere a Indiei este de 90%!!!, iar a SUA doar de 25%. Pentru India, această rată este puternic susținută de populația foarte tânără a Indiei și de privilegiul, valabil și în România, de a accede ușor către middle-class. Plata serviciilor in IT este mult mai conectată la piața globală și mult mai sincronizată la nivel financiar.  Dacă vă întrebați cum se poate așa ceva, se estimează că numărul de lucrători suplimentari in India va crește cu 110 milioane, mai mult decât suma adăugată de China, SUA, Rusia și Japonia la un loc.

O altă informație interesantă este aceea ca în Marea Britanie se află circa 1.5 milioane de persoane angajate in sectorul IT & C, care include și diverse tipuri de servicii IT și comunicații, iar in următorii 5 ani mai sunt necesari încă 500.000 de persoane (cel mai probabil migranți) care să acopere cererea. Cel mai probabil, această proporție e valabilă și pentru alte state europene dintre cele industrializate.

Stack Overflow oferă alte statistici interesante, bazate pe audiența site-ului. În primul rând, Statele Unite și India aduc cel mai mare număr de accesări. China nu e în top, dar este evidentă bariera lingvistică. Urmează Germania si UK. Ce e mai interesant este faptul că Luxemburg, Islanda, Israel, Suedia, Finlanda si Singapore generează cele mai mari rapoarte de accesări per numărul de locuitori. În plus, arată încă două fenomene cu care se confruntă și România: experiența medie este sub 10 ani, cu mai puțin de 10% din audiență având vârsta de peste 40 de ani! În medie, developerii sunt născuți în 1986, cam în vremea când IBM producea primul chip cu 1MB. Dacă ne uităm la faptul că respondenții afirmă că au învățat singuri în proporție de 48,1%, atunci avem două presupuneri pe care le putem face: fie că sistemul de învățământ mondial nu produce îndeajuns de mulți programatori, fie că există o mare pasiune pentru programare.

În estul Europei se înregistrează o bună tendință în alte meserii de a scrie softurile de care au nevoie. Fizicieni care să facă programe în C pentru simulări complicate, ingineri care automatizează linii de producție, biologi care fac statisticile prin programe care le scriu singuri. Comparativ, în alte zone ale lumii, aceste programe sunt scrise de programatori. Presupun că mulți dintre aceștia mai frecventează site-uri de unde să învețe.

Scriam, mai demult, că există multă democrație în software. Mijloacele de educație primară sunt la dispoziția tuturor. Internet, cursuri online la MIT, Coursera, bloguri, StackOverflow, open source. Îndeajuns de mult pentru a oferi informații gratuit cât nu poți învăța în șapte vieți. Totuși, salariile pentru cei care lucrează în domeniu par a crește de la an la an. Un lucru care poate fi pus pe seama exploziei numărului de device-uri care trebuie să conțină software, dar mai ales aplicații. Internet of Things este driverul esențial al exploziei respective. Într-o epocă de mass customization, softurile sunt cele care diferențiază.

Să rezumăm, nevoile de software ale omenirii sunt într-o creștere mai accelerată decât poate planeta să își educe oamenii. Zonele cu populație tânără pot să compenseze mai rapid aceste nevoi, prin urmare, mare parte din activitățile de software se vor îndrepta spre acele zone. Cu toate acestea, zonele bogate ale lumii susțin cercetarea în software, au o mai mare tendință de a se educa în comunitate (vezi accesările Stack Overflow) și pot susține menținerea unor joburi excelent plătite.

Punând cap la cap cele de mai sus, vedem că nu sunt destui oameni care să se ocupe cu software-ul. Asta poate fi justificat parțial și de numărul constant mic de femei ocupate în această industrie. Tradițional, puține femei sunt ocupate în inginerie, iar lucrurile nu stau mai bine nici pentru programatori. Sunt dezvoltate multe teorii, de la timpul liber alocat pentru această pasiune, la glumele sexiste ale geeks-ilor care sunt majoritari acum in industrie, la lipsa de încurajare pentru a urma această meserie ori la background-ul cultural din India.

În termeni de trenduri de învățare, se pare că Google Trends înregistrează un trend descrescător al interesului pentru Software Development, pe când application development / app development se află pe un trend ascendent. Fie-i numele pomenit lui Steve Jobs, care a zis că va fi o aplicație pentru orice. Cu toate astea, se pare că cei care au de câștigat sunt cei care pot dezvolta platforme și ecosisteme. Windows a avut un succes teribil bazat pe aplicații, iar acum Google si Apple culeg roadele magazinelor pe care le-au lansat.

Cum au toate astea legătură cu România?

Păi, alături de Polonia, România are cea mai mare populație din UE, cu o educație tehnică peste medie. Giganți tehnici la nivel mondial sunt prezenți local: Intel, Oracle, Microsoft, Continental, Bosch, Freescale, Microchip, IBM, Renault. O fi mult, o fi puțin? Cred că e îndeajuns pentru un transfer tehnologic semnificativ. Dacă mai adăugăm că multe firme de outsourcing cresc destul de mult in România, avem bazele unui transfer de cunoștințe nemaiîntâlnit decât în industria auto. Punând un trend pozitiv al antreprenoriatului IT in România peste transferul de tehnologie, avem o oarece speranță că IT-ul românesc poate crea o plus-valoare durabilă.

Saptamâna viitoare, despre universități, școli, demografie și viitor.